Calivita 

CALIVITA - magazin de produse naturiste

la preţ distributie TVA inclus

Calivita - produse naturiste

Despre produsele naturiste CalivitaProdusele naturiste CalivitaAfectiuni si tratamente cu produsele naturiste CalivitaMarturiile consumatorilor produselor naturiste CalivitaAfacerea cu produsele naturiste CalivitaArticole despre produsele naturiste CalivitaComanda produsele naturiste CalivitaContact Calivita

Promotii Calivita

Calivita

Producatori produse sportivi

Prolab

Cytogenix

California Fitness

Iss Research

Twinlab

Muscletech

Six Star Muscle

Api

 

 

 

Alimentatia mixta si artificiala a sugarului

     

      
    Nou-născutul este o fiinţă mică care în primul rînd are nevoie de îngrijire, hrană şi atenţia mamei. Primele săptămîni sînt necesare pentru a fi împreună şi pentru al cunoaşte mai bine.Pentru a te obişnui mai uşor cu noul rol trebuie să învăţăm a înţelege necesităţile copilului.
    După naştere, în primele 6-8 ore, nou-născutul se află într-o stare mai excitantă, o stare de vioiciune: el analizează lumea din jur, cere des să fie hrănit, supraveghează şi prinde privirea mamei şi a tatălui, şi face totul ca să fie observat şi mîngîiat sau îngrijit.


    Primele ore este perioada cînd se înfiripă relaţia între copil şi cei care-l înconjoară. În acest timp fiţi alături de copil cît mai mult: îmbrăţişaţi-l, luaţi-l în braţe, deoarece contactul fizic acţionează pozitiv pentru începerea alăptării la sîn,cunoaşterea a ceia ce nu e cunoscut,adaptarea la nou ş.a.
    Dacă copilul este sătul, a primit atenţie şi îngrijirile necesare, el va avea un somn îndelungat şi profund, timp în care se va odihni după naştere. Şi mama are nevoie de odihnă şi timp pentru aşi restabili forţele.Un sfat pentru mame spune ,,fiţi împreună cu copilul, pentru că în aceste momente sînteţi liniştită şi nu aveţi de ce vă îngrijora,fiind alături de copil, veţi şti cînd e flămînd şi trebuie hrănit,, Aceste ore petrecute împreună sînt importante pentru următoarele luni.


    Este absolut normal dacă în primele zile după naştere greutatea copilului scade. Însă, pierderea în greutate nu trebuie să depăşească 10% din greutatea iniţială a nou-născutului. Foamea, care survine în rezultatul pierderii în greutate, face ca nou-născutul să sugă mai des şi îl impune să depună mai mult efort pentru a primi cantitatea de lapte de care are nevoie.


    Laptele se adaugă, peste cîteva zile copilul devine mai liniştit şi suge mai mult, însă mai rar. Scăderea în greutate se stopează la a 3-5 zi, după care copilul începe a adăuga în greutate. La sfîrşitul celei de a 2 săptămîni după naştere, greutatea se restabileşte, deşi, de obicei, aceasta se întîmplă mai repede.
    Înainte de orice, este necesar de precizat şi de reţinut că în alimentaţia sugarului procesele metabolice sunt deosebit de intense, predomină net şi constant anabolismul exprimat prin creşterea pondero-statuară în primul an de viaţă, neîntâlnită în nici o altă parte a vieţii, respectiv de 6.000 g şi 30 cm. De asemenea, procesele metabolice sunt imature, instabile şi uşor dereglabile, cu cât sugarul este mai mic, din cauza insuficientei dezvoltări morfofuncţionale a organelor reglatoare neuroendocrine. Funcţiile secretorii digestive sunt imperfecte, cu atât mai mult cu cât sugarul este mai mic.


    Principiile fundamentale de care trebuie ţinut cont în alimentaţia sugarului sunt:
    - obligativitatea alimentaţiei naturale (cu lapte matern) în primele şase luni, fiind singurul aliment pe care sugarul îl suportă în această perioadă;
    - înţărcarea se va face între 8-10 luni, nu mai devreme de şase luni şi nu mai târziu de 12 luni;
    - când alimentaţia naturală nu este posibilă se va recurge la alimentaţia mixtă (lapte de mamă, plus lapte praf în completarea laptelui matern insuficient) sau la alimentaţia artificială (alt lapte decât laptele de mamă);
    - raţia alimentară se calculează în funcţie de nevoile calorice, nevoile de lichide, de asigurare a principiilor nutritive esenţiale;
    - necesitatea diversificării corecte şi la timp a alimentaţiei, ştiind că după vârsta de 5-6 luni o serie de principii din laptele matern (proteine, lactoză şi săruri minerale) nu mai sunt suficiente din punct de vedere cantitativ.

     

    Hipogalactia.


    Hipogalactia poate apărea din primele săptămîni de lactaţie şi este destul de frecventă la primipare,la femeile care nu respectă concediul legal ante şi post natal,la intelectuale,în alimentaţia insuficientă a mamelor.Depistarea precoce a hipogalactiei materne se face prin inspecţie,palparea glandei mamare, termometrizarea submamară,proba suptului de 24-48 ore,cercetarea deglutiţiei nou-născutului ( 10-15 deglutiţii per minut ), proba stoorsului glandei amamre ( aproximativ 100 mililitri în trei minute ), cîntărirea zilnică sau săptămînală a copilului. Stimularea secreţiei lactate în cursul hipogalactiei precoce se face cu mijloace fizice şi medicamentoase (raze ultraviolete, ultrasunete, diatermie, ocitocin, extracte placentare, vitamine ).Cele mai eficace stimulente rămîn suptul, storsul, evacuarea totală a laptelui din glandele mamare şi nu uităm de psihoterapie.

    Tratarea hipogalactiei:
    --caşcaval.
    --nuci.
    --smântână.
    --ceai de coacăză.
    --aplicaţii dese la sân a copilului (nu mai puţin de 10 ori per zi)
    --hormoni (prolactina 1 mililitru de două ori pe zi, şase zile
    mamofizina 1 mililitru de de două ori pe zi tot şase zile ).
    --apilac ( un comprimat de trei ori pe zi,sub lingual, 13 zile
    -- vitamine liposolubile A, D, E, K sau utilizarea pe larg a produselor care le conţin, şi anume:leuştean, mărar, salată, ceapă verde, ficat,ulei de floarea soarelui,ulei de in, ulei de soia,carne de vită, păstăioasele, legume, gălbenuş de ou, unt, frişcă,ficat de peşte, morcov, caise, vişine.


    La capitolul indicaţii practice e de menţionat:
    --debitul,imediat după naştere cît mai des posibil se pune la sîn.
    --durata suptului, 80% din cantitatea sugarului le primeşte în primele cinci minute;alăptatul durează cît doreşte mama şi copilul, în mediu zece – cincisprezece minute.
    --frecvenţa,se alăptează după cerere dar nu mai rar de opt ori pentru copii sub şase luni. Nou-născuţii nu trebuie să stea noaptea mai mult de patru ore fără lapte.
    Stimularea lactaţiei se mai poate realiza prin:
    1 Linişte
    2 Relaxare
    3 Somn
    4 Lichide din abundenţă în alimentaţia mamei
    5 Supturi frecvente
    6 Extragerea laptelui dacă mama nu alăptează regulat.

    Alimentarea mixtă şi artificială a sugarului


    Alimentaţia mixtă- este alimentaţia sugarului din primele patru luni de viaţă cu laptele uman şi cu un altfel de lapte.
    Indicaţiile pentru o alimentare mixtă sunt:
    ! hipogalactia,absenţa mamei de la unele supturi prin reluarea activităţii profesionale,prematuritate,etc.
    Tehnica alimentaţiei mixte cuprinde două procedee:
    Metoda complementară practicată în cazul cu hipogalactite şi la prematuri, ea constă în punerea copilului la sîn,se face apoi proba suptului după care se completează cu un preparat de lapte pînă la acoperirea raţiei alimentare la o masă. Metoda este fiziologică,menţine stimulul prin suptul regulat cu evacuarea completă a sînilor şi oferă uşurarea digestiei preparatului latescent prin aportul de enzime din laptele uman ( în special de lipază ).


    Metoda alternativă se foloseşte la sugari,a căror mame lipsesc o perioadă a zilei de acasă.Alimentaţiile complete de lapte uman alternează cu alimentaţiile complete cu un alt prearat de lapte.Metoda respectivă are totuşi şi dezavantaje: perioadele de timp îndelungat între alăptări condiţionează stagnarea laptelui în glanda mamară şi, ca urmare, micşorarea secreţiei laptelui printr-un mecanism feed back. Se va persevera, în mod special, ca în primele patru – şase luni de viaţă sugarul să fie alăptat exclusiv la sîn. Se va recurge însă la alimentaţia mixtă dacă nou-născutul nu depăşeşte greutatea de la naştere după cincisprezece – douăzeci de zile de viaţă şi,ulterior,sporul ponderal este mai mic de de o sutăcinzeci grame per săptămînă şi dacă întradevăr această tulburare de creştere nu are alte cauze decît cele de alimentaţie.


    Rezultatele alimentaţiei mixte sunt superioare alimentaţiei de tip artificial şi foarte apropiată de cele ale alimentaţiei naturale, dacă suplimentul nu depăşeşte cantitativ o treime din raţia alimentară a sugarului.
    Alimentaţia mixtă se poate realiza prin completare, când sugarul primeşte sânul la fiecare masă, cu o cantitate de lapte praf. Cantitatea de lapte praf completată se stabileşte prin proba suptului. Laptele care se completează este bine să fie administrat cu linguriţa şi nu cu biberonul. Alimentaţia cu biberonul nu supune sugarul la efort, este mai comodă, uşor de acceptat, ducând la înţărcare în maximum o lună,dacă acesta este scopul urmărit, sau dacă asta ne impune situaţia.


    Alimentaţia mixtă prin metoda alternativă constă în înlocuirea uneia sau a mai multor mese la sân cu preparate de lapte praf. Completarea laptelui de mamă cu un alt preparat de lapte trebuie să se facă cu răbdare, deoarece sugarul deosebeşte gustul străin al laptelui praf. Se va urmări zilnic scaunul, ca şi eventualele vărsături pentru a depista din timp o posibilă intoleranţă sau infecţie digestivă. În cazul în care acestea apar, trebuie consultat de urgenţă medicul. Infecţiile digestive pot fi prevenite prin igiena sânilor şi a mâinilor, sterilizarea obiectelor în care se pregăteşte laptele (biberoane, tetine fierte, vesela bine degresată şi fiartă).Raţionul la acest tip de alimentare după raport constituie :
    laptele matern mai puţin de patru cincimi plus formulele lactate ( supliment ) în volum mai mic de o cincime din volumul total pentru o zi.


    Alimentaţia artificială-este alimentaţia sugarului în primele patru luni de viaţă cu un alt lapte în loc de laptele uman.Aici laptele matern constituie mai puţin de o cincime din voluml necesar pentru o zi plus formulele lactate ( supliment ) într-un volum mai mare de patru cincimi sauchia 100 %.
    Acest tip de alimentaţie reprezintă înlocuirea laptelui matern în primele şase luni de viaţă ale sugarului exclusiv cu lapte praf (preparate industriale). În cazul alimentaţiei artificiale vor trebui stabiliţi de la început parametrii nutriţionali şi alimentari, în funcţie de particularităţile individuale ale fiecărui sugar căruia i se administrează un preparat de lapte.

    Sortimentele de lapte praf sunt foarte variate, de aceea este bine ca mamele să se sfătuiască cu medicul (neonatolog, pediatru sau cu medicul de familie) în legătură cu formula de lapte praf pe care să o utilizeze în alimentaţia sugarului.

    Cerinţe pentru alimentarea artificială a sugarului (volumul şi frecvenţa).
    Alimentaţia artificială-este alimentaţia sugarului în primele patru luni de viaţă cu un alt lapte în loc de laptele uman. Tehnica de alimentaţie artificială include un şir de principii obligatorii şi anume :
    Noul aliment se va introduce în alimentaţie numai cînd copilul este sănătos.
    Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin tatonarea toleranţei digestive, în cantităţi mici, care ulterior se vor mări.


    Nu se vor introduce niciodată simultan două sau mai multe alimente noi.
    Nu este raţională folosirea a două sau mai multe formule de acceiaşi compoziţie, folosirea mai multor formule măreţte riscul apariţiei tulburării digestive.
    Nu se va apela la schimbarea prea frecventă a alimentaţiei sugarului la o stagnare neînsemnată a sporului ponderal sau la cea mai uşoară schimbare a scaunului, mai ales în primele trei luni de viaţă ; fiecare aliment nou necesită o perioadă de adaptare adecvată.


    O stagnare a sporului ponderal de unu,cinci- două săptămîni va impune modificări în dietă, calcularea raţiei alimentare de facto, normată de corecţiile calitative şi cantitative necesare.
    Se va ţine cont de particularităţile individuale ale sugarului în raport cu alăptarea la sîn alimentaţia artificială a sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de în igienă ceea ce priveşte păstrarea, pregătirea şi folosirea vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente.
    Se impun măsuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor şi tetinelor, prepararea formulelor de lapte la fiecare masă.


    Daca bebeluşul refuză un anumit supliment, nu se va insista, se renunţă, apoi se va relua administrarea lui după câteva zile.
    Se vor urmări scaunele bebeluşului, daca apar vărsături, si se monitorizează creşterea ponderală.
    Pe toată perioada alimentaţiei artificiale, şi nu numai, părinţii trebuie sa ţină legătura cu medicul copilului, care va monitoriza starea de nutriţie a copilului şi evoluţia curbei ponderale. Un lucru trebuie avut in minte, şi anume că fiecare copil are apetitul sau şi ritmul său de creştere şi dezvoltare, de aceea el nu trebuie comparat cu alţi copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de către medic. Alte reguli nescrise dar propuse sunt:
    Apariţia tulburărilor digestive face necesară întreruperea preparatului pentru o perioadă; Aversiunea copilului faţă de un aliment va face necesară înlocuirea acestuia şi nu forţarea copilului; Alimentul nou trebuie propus şi nu impus; Nou aliment nu va fi îndulcit.


    Dacă mama mai pune copilul la sîn atunci numărul şi volumul alimentării sugarului este următorul : ,,Timpul de care are nevoie noul născut pentru a complecta alăptarea este diferit pentru fiecare nou născut şi mamă în parte şi variază de asemeni de vîrsta fătului şi de alăptare lui. În plus, compoziţiă laptelui nu este la fel la început ca şi la sfîrşit, nici în primele zile de viaţă sau cînd fătul are 6 luni. Laptele la început este mai apos dar are continutul mai mare în proteine şi zaharine; laptele dîn finalul alăptării este mai puţin abundent dar conţine mai multe calorii (conţinutul în grăsimi şi vitamine fiind mai mare).


    Atît numărul de alăptări pe care fătul le realizeaza zilnic, cît şi timpul cît durează fiecare este forte variabil pentru asta nu trebuie stabilite reguli fixe. Cel mai bine este să-i oferi piept „cînd cere”. Un nou născut poate dori să sugă şi la 15 minute după cea fost odată alăptat sau din contră poate întîrzia mai mult de 4 ore cu toate, că în principiu, în timpul celor 15-20 zile de viaţă ar fi mai bine să sugă de cel puţin 8 ori în 24 de ore.

    Cu atit mai puţin nu este de sfătuit ca o mamă sau cine îl acompaniază pe copil să limiteze durata de alăptare. El fiind unicul care ştie cînd şi cît este satisfăcut pentru că este important să sugă laptele din final de la sugere. Ideal este ca alăptarea să dureze pînă cînd copilul se ridică şingur spontan de la piept.
    Unii noi născuţi obţin cît lapte le trebuie de la un singur sîn, alţii de la ambii.


    Nu este important ca noul născut să sugă din ambii ci să golească complet şi alternativ pe fiecare, pentru a evita acumularea de lapte să ducă la împietrirea sînului şi pentru ca corpul mamei să se refaca şi sa producă suficient lapte pentru copilul său. Pentru asta, se recomandă ca copilul să sugă întii unul şi pe urmă cel deal doilea sîn.


    Deşi copilul suge foarte repede sau rămîne agăţat de sîn, nu trebuie să apară zgîriieturi la sfîrc în timpul suptului dacă poziţia este corectă,,
    Dacă însă alimentarea nu este sus numită atunci ştim că timpul de evacuare a stomacului variază cu vîrsta copilului, cu felul alimentaţiei la sugari, naturală sau artificială şi cu compoziţia alimentaţiei. Evacuarea gastrică este influieanţată considerabil de compoziţia chimică a alimentelor, astfel un prînz de două sute grame poate fi eliminat în două ore dacă este reprezentat de laptele uman la modul ideal, în două ore jumătate pînă la patru ore în cazul laptelui de vacă ( drept exemplu serveşte alimentarea mixtă ) , şi în patru – cinci ore în cazul folosirii vegetalelor sau a unei alimentaţii bogate în grăsimi şi proteine.


    În alimentaţia sugarului cu formule adaptate de obicei se recomandă şase mese pe zi peste fiecare trei sau cinci ore pînă la vîrsta de cinci luni, şi cinci mese pe zi peste fiecare patru ore după vîrsta de cinci luni.
    Volumul fiecărei raţii alimentare se stabileşte individual, conform unor criterii speciale despre care voi vorbi mai jos.

     

    Clasificarea formulelor lactate folosite în alimentarea sugarului.


    Există mai multe clasificări, în raport cu principiul după care sunt împărţite deosebim:
    I După gradul de adaptare:
    ---Neadaptate sau clasice.
    ---Parţial adaptate.
    ---Adaptate sau maternizate.
    ---Preparate speciale sau dietice.
    Formulele adaptate sunt uscate, pe baza laptelui de vaci cum ar fi: NANA 1; NANA 2; MALÎŞ; MALIUTKA; HUMANA; etc.
    Formulele neadaptate sunt:
    1-dulci amestec B (1:1) = 0 – 2 săptămîni.
    amestec C (1:2) = 2 săptămîni- 3 luni.
    lapte integru > 3 luni.

    2-acidofile Chefir, biolact,
    bifidoc,narine,
    maţoni.
    Produsul fanricat pe baza laptelui de capre- Miracle.

    II După vîrsta copilului:
    --- de start pentru prematuri( Alprem, Nutrilon premium, Pre-Aptamil )
    pentru nou născuţi la termen
    --- de continuare sau de diversificare:
    1. Aptamil 2
    2. Enfamil 2
    3. Milunil
    III După sursa proteinelor:
    --- din lapte de vacă
    --- din soia sau ,,lapte vegetal,,
    --- din carne ( rareori folosită în acest scop)

    IV După particularitatea compoziţională:
    --- fără lactoză sau cu cantitate redusă de lactoză
    --- semiecremate sau degresate
    --- cu conţinut sporit de lipide
    --- cu conţinut sporit de proteine
    --- cu conţinut sporit de oligoelemente,vitamine.

    Dacă e să stabilim raţia alimentară zilnică o putem cu uşurinţă calcula după un şir de formule speciale, după metodele clasice şi bine cunoscute:energetică şi volumetrică.
    ! Formula Finkelstein:
    L=(N-I)*70 sau 80.
    unde:
    L- cantitatea de lapte pe o zi;
    N- numărul de zile de viaţă.
    Coeficientul 70 se foloseşte pentru sugarii născuţi cu greutatea sub 3250 g,iar 80-pentru sugarii născuţi cu greutatea peste 3250 g.
    De la ziua a 7-a pînă la ziua a 14-a de viaţă se poate folosi formula lui Apert:
    L=1/10 din greutatea copilului+200.
    După ziua a 14-a raţia alimentară se poate calcula volumetric în felul următor:
    De la vârsta de două săptămâni pînă la şase-opt săptămâni:
    L=1/5 din greutatea copilului.

    De la vîrsta de şase – opt săptămâni până la patru luni:
    L=1/6 din greutatea copilului.
    După patru luni raţia alimentară va constitui 900-1000 mililitri până la vârsta de 1 an,fără a depăşi de obicei cantitatea de un litru.
    Pentru nou născuţi sau sugari cu vârsta de şapte - zece zile se foloseşte formula Zaiţev:
    V= A * N
    A - 2 % din masa corpului;
    N - zile Nm;
    Mai putem aplica formula Şcarin la două luni copilul primeşte zilnic în mediu opt sute mililitri,deci avem:
    Pentru copii sub două luni
    V= 800-50*n
    V- volumul zilnic.
    n - numărul de săptămâni.
    Pentru copii de la două la şase luni:
    V= 800 + 50( N-2)
    N- numărul de luni
    Dacă se va folosi metoda energetică care e mai fidelă,dar mai ceva pretenţioasă,se va reieşi din următoarele necesităţi energetice la kilogram-corp.
    I trimestru - 120 kcal
    II trimestru – 115-II-
    III trimestru – 110 II-
    IV trimestru – 100 kcal/ kcorp/zi.

    Acest site este deţinut, administrat şi menţinut de Velcu Elena, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent menţionat mai înainte este singurul responsabil de conţinutul acestui site, iar Reţeaua CaliVita® International şi entităţile sale operatoare nu au nicio responsabilitate cu privire la acest site.

     

2009 © calivitavelcu.ro - Site supus drepturilor de autor

Noul magazin virtual CalivitaVelcu

Blog Calivita

Articole

Cure de slabire

Plante medicinale

Despre vitamine

Despre minerale

Despre proteine

Despre Aminoacizi

Plante daunatoare

Despre zahar

Despre sare

Despre apa