Calivita


Magazin online de produse naturiste

la preţ distributie TVA inclus

Calivit

 

Paralele intre mitoza si meioza

 



    Mitoza


    Diviziunea mitotica, diviziunea directa, diviziunea cariochinetica sau pe scurt : mitoza, reprezinta diviziunea celulelorsomatice diploidein urma careia rezulta doua celule diploide perfect identi ce cu celula mama.  Acest proces determina cresterea in lungime si grosime a organismelor, dar si reproducerea lor in cazul inmultirii vegetative. La organismele vegetale are loc la nivelul tesuturilor meristeme primare si secundare. Nu prezinta conjugarea cromozomilor omologi, sau fenomenul de crossing over. Mitoza are cinci faze de diviziune: interfaza, profaza, metafaza, anafaza si telofaza.


                Interfaza


                Faza intermediara intre doua diviziuni mitotice, se numeste interfaza si se caracterizeaza printr-o activitate intensa a nucleului.In aceasta faza nucleul este omogen, nucleoli sunt bine conturati, vizibili la microscop, sntetizand replicativ ADN-ul, ARN-ul si proteinele ce determina structura bicromatidica a cromozomilor.Cromozomii nu sunt inca vizibili datorita faptului ca sunt alungiti in filamente subtiri despiralizati.


    Profaza


    Faza de pregatire a mitozei se numeste profaza si este caracterizata prin marirea nucleului care catre sfirsitul acestei faze va disparea.La inceputul profazei nucleul este bine conturat si vizibil la microscop, fiind granulat fin datorita cromatinei, continand unul sau mai multi nucleoli si imbracat in membrana nucleara. Granulele de cromatina se condeseaza, formind fire lungi care se incolacesc intr-un spirem. Acesta din urma se condeseaza si se spiraleaza in continuare, apoi incepe sa se scurteze, sa se ingroasesi fragmenteaza intr-un numar diploid de segmente. Catre sfarsitul profazei membrana nucleului se dizolva, segmentele se individualizeaza devenind cromozomi care raman liberi in citoplasma celulei.Nucleoli dispar treptat si apar filamentele fusului de diviziune intr-un numar diploid egal cu numarul de cromozomi existenti in celula.
    Caracteristica principala a profazei este dublarea numarului de cromatide, cromozomii initiali ai celulei fiind monocromatidici, astfel asigurandu-se trecerea informatie genetice complecta catre celulele fice ce se vor Metafaza.
    Aceasta faza este caracterizata prin formarea placii ecuatoriale a celulei, cromozomii se orinteaza catre ea, iar nucleul si  nucleolii nu mai sunt vizibili.
    Cromozomii bicromatidici se fixeaza cu ajutorul centromerului pe care-l detin, pe filamentele fusului de diviziune, in zona mediala intr-un singur plan. Prin tratarea cu colchinina, metafaza poate fi blocata, cromozomii fiind ingrosati si bine conturati se coloreaza intens si pot fi numarati in scopul stabiliri unei harti comozomiale, denumita cariograma.
    Catre sfarsitul metafazei, fiecare cromozom cliveaza longitudinal, se separa cromatidele surori si apoi se divide centromerul.   

     
    Anafaza


    Cromatidele surori se orienteaza de o parte si de alta a placii ecuatoriale  catre cei doi poli ai celulei devenind cromozomi desine statatori, formand la fiecare pol cate un set diploid de cromozomi monocromatidici. Anafaza se incheie in momentul in care toti cromozomii au ajuns la cei doi poli, cromozomiiscurti separandu-se mai devreme decat cei scurti. Deplasarea cromozomilor se datoreaza contractiilor filamentelor fusului de diviziune.     

                                               
     Telofaza  

                                                           
    Se caracterizeaza prin procese opuse profazei.Fusul de diviziune dispare, se refac nucleolii si membrana nucleara. Cromozomii se regrupeaza in doua structuri nucleare la poli celulei, se subtiaza si se despiralizeaza.Are loc decondesarea lor si apare peretele de separare a celulei. La sfarsitul telofazei are loc citochineza, prin despartirea celor doua celule fiice, in care s-a impartit in mod egal citoplasma cu organitele si aparatele celulare ale celulei mama. Aceste celule sunt indentice intre ele si indentice cu celula mama si intra imediat dupa incheierea telofazei in propiile interfaze.


    Meioza


    Diviziunea  meiotica are loc in tesuturile aparatului de reproducere, se realizeaza prin doua diviziuni succesive, una reductionala sau altfel denumita heterotipica si a doua  ecvationala sau homeotipica.Meioza se caracterizeaza prin obtinerea a patru celule haploide (n) neindentice, numiti gameti, dintr-o celula mama diploida (2n). In timpul acestei diviziuni are loc procesul de crossing over in urma conjugarii cromozomilor omologi. Durata diviziuni meiotice este de la 1zi pina la 5 zile,in regnul vegetal, iar in cel animal si la oameni de pina la 6 luni.
    Profaza primara
    In cadrul meiozei , profaza primara se deosebeste de profaza mitotica printr-o durata mai lunga, impartita in 5 stadii diferite, in care cromozomii sufera o serie de modificari prin fenomenul de crossing over, la sfarsitul profazei nefiind vizibili dinstictiv.
    Cele 5 stadii ale profazei primare sunt: leptonem, zigonem,  pachinem, diplonem  si diachineza.
    1.Leptonem: este stadiul in care membrana nucleara si nucleolii sunt inca evidenti, cromozomii fiind individualizati sub forma de filamente subtiri. Acestia in numar diploid(2n) incep sa se ingroase, se spiralizeaza formand  spiremul ce se segmenteaza monovalent, cromozomii fiind monocromatidici.
    2.Zigonemul: este un stadiu scurt a profazei primare, in care nucleolii sunt inca evidenti. Cromozomii omologi sufera  un fenomen de conjugare, formand cromozomi bivalenti, mai putin cromozomii ce determina sexul.Fenomenul de conjugare se numeste sinapsis si are loc pe toata lungimea cromozomilor omologi. Numarul de cromozomi divalenti este haploid(n).
    3.Pachinem: cromozomii bivalenti se scurteaza si se ingroasa puternic, legatura dintre cromozomii omologi devenind mai stransa, aparent o fuziune.In acest stadiu apare fenomenul de crossing over, cromozomii omologi schimband informatiile genetice intre ele, gene de la celula tata fiind inlocuite cu gene mama si invers.Schimbul de segmente informationale intre cromozomi  va duce la rezistenta mai buna, o adaptare mai eficienta la mediu a noului organism ce se va naste in urma fecundarii.
    4.Diplonem: cromozomii bivalenti cliveaza longitudinal, in patru cromatide care scindeaza formand o tetrada. Desi cromatidele se departeaza ele raman unite in zonele de chiasma unde s-a realizat recombinarea cromozomilor. Chiasmata este o urmare a fenomenului de crossing over.
    5.Diachineza: este ultimul stadiu a profazei primare, caracterizata printr-o ingrosare maxima a tetradei si o tendinta de separare divergenta. Chiasmele migreaza catre extremitatile cromozomilor  acestia luand adeseori forma de inel. In acest stadiu nucleolii au disparut si are loc dizolvarea membranei nucleului.
    Metafaza  primara
    Dupa resorbirea membranei nucleare si formarea complecta a fusului de diviziune, incepe metafaza caracterizata prin dispunerea cromozomilor in zona mediala a celulei formand placa ecuatoriala.
    Anafaza primara
    Cromozomii omologi ce au alcatuit cromozomii bivalenti, devin liberi in aceasta faza migreaza catre cei doi poli ai celulei, datorita separari tetradelor cromatidice.Altfel decat la mitoza, centromerii raman intregi si se deplaseaza  cu intregul cromozom catre polul fusului de diviziune, realizandu-se reducerea haploida a numarului de cromozomii. Aceasta este diferenta primordiala intre meioza primara si cea secundara.
    Telofaza primara
    Cromozomii ajunsi la cei doi poli sufera o despiralizare si decondensare continua, organizandu-se in doi nuclei noi, fiecare cu o garnitura haploida(n) de cromozomi
    Dupa refacerea membranei nucleului, se produce o interchinezie prin aparitia unei calule diade formata din doua celule a caror nuclei prezinta cromozomi dicromatidici. Cele doua celule nu sunt indentice intre ele si nici cu celula mama, iar diviziunea merge mai departe, ele intrand in profaza meiozei secundare.

     

    Diviziunea meiotica secundara
    Aceasta diviziune se aseamana cu mitoza, cu difernta ca celulele obtinute in stadiul primar au deja cromozomi bicromatidici intr-un numar haploid si nu este necesara dublarea cantitatii de ADN, rezultand patru celule haploide diferite numiti gameti.
    Profaza secundara
    In fiecare celula haploida a diadei are loc individualizarea cromozomilor, ingrosarea lor si disparitia nucleolilor. Membrana nucleului se dizolva si se formeaza fusul de diviziune.
    Metafaza secundara
    Cromozomii se fixeaz la placa ecuatoriala prin intermediul centromerilor, iar catre sfarsitul acestiei faze are loc despartirea cromatidelor surori si dividerea centromerilor.
    Anafaza secundara
    Dupa separarea cromatidelor ,acestea migreaza catre cei doi poli in seturi haploide,  aici devenind cromozomi de sine statatori monocromatidici.
    Telofaza secundara
    In fiecare celula a diadei, cromozomii se reorganizeza in nuclei, se reface membrana nucleara, apar nucleoli, iar prin efectul de plasmodiere ia nastere o celua tetrada care sedivide in patru celule independente, haploide, avind un numar (n) corespunzator  numarului  diploid (2n) de cromozomi ai celulei initiale. Aceste celule se numesc gameti si reprezinta starea haploida a celulelor somatice.

    Mitoza si Meioza Comentat de Vaduva Lidia in data de . Foarte interesant Articolul! Mi-a fost de ajutor. 5
     


    Acest site este deţinut, administrat şi menţinut de Velcu Elena, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent menţionat mai înainte este singurul responsabil de conţinutul acestui site, iar Reţeaua CaliVita® International şi entităţile sale operatoare nu au nicio responsabilitate cu privire la acest site.

Apasa aici pentru a merge in partea de sus a paginii

 

2009 © calivitavelcu.ro