Spre deosebire de apoptoza (moartea celulara normala), necroza (gr.”moarte”), reprezinta o moarte celulara patologica; este un proces pasiv care apare sub actionea unor noxe celulare, avand drept consecinta leziuni grave. In cursul necrozei se produce dilatarea reticulului endoplasmic, cresterea volumului mitocondriilor, flocularea cromatinei nucleare, umflarea celulelor urmata de ruperea, printr-un dezechilibru osmotic, a respectivelor celule. Cromatina devine tot mai compacta si nu apare distribuita pe anvelopa nucleara; apar leziuni ultrastructurale ale organitelor celulare, in final membrana plasmatica, organitele si nucleul se dezintegreaza, iar restul se digereaza, iar resturile sunt digerate de catre fagocite infiltrate.
In contrast cu apoptoza, in care procesul se produce intr-o celula solitara, in cazul necrozei apare simultan intr-un grup de celule in care s-a produs in prealabil o leziune in arhitectura celulara. In final, ingestia fagocitara a celulelor necrozate (in contrast cu cele apoptotice) este acompaniata de eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatiei, care induc un raspuns de tip inflamator. Aceste aspecte se explica prin existenta unui set diferit de semnale, implicat in fagocitoza celulelor apoptotice, in comparatie cu serul de semnale implicat in fagocitarea celulelor necrotice sau a agentilor infectiosi.
Continutul citoplasmatic este eliminat din citoplasma (sub forma lichida, nu sub forma de vezicule ca la apoptoza) ceea ce declanseaza un proces inflamator. Deci digestia de catre macrofage este mai dificila ca la apoptoza, in necroza nu apar caile de semnalizare celulara care prezinta molecule specifice macrofagelor sa fie fagocitate.
2.1. Cauze
Majoritatea cauzelor care provoaca necroza sunt de origine externa. Acestea sunt: infectie, cancer, leziuni, diferite substante chimice si inflamarea. Afectarea unor organite specifice duc la o modificare secundara a altor sisteme celulare invecinate, este cunoscut ca o cascada de efecte. Necroza este cuplata cu eliberarea a diferitelor enzime (in special celor din lizosomi) care pot digera tot continutul celulei care a intrat in necroza.
Spre deosebire de apoptoza, celulele care mor din cauza necrozei poate sa elibereze mediatori chimici care pot afecta celulele invecinate. In preluarea probelor de laborator prin biopsie necroza poate fi ameliorata prin fixare sau prin inghet. Majoritatea speciilor de vipere secreta venin care produce necroza tesutului afectat, veninul de asemenea poate afecta eritrocitele care intra in descompunere. De asemenea si unele specii de paianjeni produc venin care produce necroza pielii afectate.
Sunt cunoscute doua tipuri de necroze:
1.Necroza primara: sunt celulele care au intrat in necroza sub influenta diferitelor substante sau leziuni, este cazul cel mai frecvent de necroza
2. Necroza secundara se intalneste atunci cand celula intrata in apoptoza nu este capabila sa expuna la suprafata celulara markeri specifici de digestie a celulelor apoptotice (fosfatidilserina) astfel celula apoptotica v-a intra in necroza dupa modelul de mai sus[6]. Necroza secundara poate fi evidentiata histochimic prin metoda colorarii duble cu iodura propionata si annexina-5. Celulele necrotice prezinta activeaza facturul de transcriere NF-kappa-B si induce alte gene implicate in reactii inflamatorii si in raspunsul tisular de reparatie, de exemplu exprimarea in fibroblaste si macrofage a chemokinelor KC (keratinocyte chemoattractant) si MIP-2 (macrophage inflamatory protein 2) care sunt proteine specifice neutrofilelor. Demonstrarea activarii NF-kappa-B a fost demonstrata prin activarea Toll-like receptorului 2.
Diferite tipuri de necroza - Se deosebesc cauze diferite de necroza.
- Necroza ischemica, zisa de coagulare, caracterizata printr-o oprire a circulatiei sangvine, se observa in cursul infarctelor si arsurilor
- Necroza cazeoasa, caracteristica tuberculozei, formeaza o materie grunjoasa, alba sau cenusie.
- Necroza de lichefiere, obisnuita in infectii, se traduce prin formare de puroi.
- Necroza fibrinoida este vizibila in peretii vaselor in cursul bolilor ca lupusul eritematos diseminat si periarterita nodoasa.
2.2. Necroza osoasa aseptica
Moartea unui tesut osos, cauzata de o intrerupere a circulatiei sangvine, ducand la un infarct osos.Traveele osoase ale osului mort nu se mai reinnoiesc si sfarsesc prin a se prabusi. Daca osteonecroza afecteaza o zona articulara, articulatia se deformeaza si devine dureroasa. O osteonecroza poate atinge toate articulatiile, in particular capul femural, cel al humerusului si condilul intern (extremitatea inferioara) a femurului.
Cauze - Osteonecroza poate surveni ca urmare a unui traumatism (fractura colului femural care sectioneaza vasele ce il hranesc, fractura semilunarei incheieturii mainii) sau a unei hiperpresiuni osoase (osteonecroza plonjorilor submarini), in cursul unor afectiuni (diabet, drepanocitoza, alcoolism) sau al unui tratament cu corticosteroizi. Uneori, mai ales la copii, nu se gaseste cauza bolii.[5]
Acest site este deţinut, administrat şi menţinut de Velcu Elena, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent menţionat mai înainte este singurul responsabil de conţinutul acestui site, iar Reţeaua CaliVita® International şi entităţile sale operatoare nu au nicio responsabilitate cu privire la acest site.
Apasa aici pentru a merge in partea de sus a paginii