Profesia este legată de riscul la carie când impune gustarea frecventă a produsului alimentar în cursul preparării (cofetar) sau se perturbă regularitatea meselor principale (lucrul în schimburi).
Gravidele, prin apetitul crescut care necesită mai multe mese sau prin consumul sporit de dulciuri.
Obezii se caracterizează prin creşterea frecvenţei cariilor, urmare a aceluiaş consum sporit de zahăr.
Dependenţa medicamentoasă poate fi însoţită uneori (haşiş) de un consum exagerat de dulciuri care duce la declanşarea de carii pe suprafeţele netede coronare.
Bolnavii cronici sunt supuşi unui risc crescut la carie prin :
- ingestia frecventă de băuturi dulci (ceaiuri, sucuri, compoturi);
- diete specifice care substituie prin glucide (de regulă mono şi dizaharide) aportul caloric al lipidelor (boala Crohn) şi proteinelor (uremie), evitând şi mesele copioase;
- administrarea unor siropuri medicamentoase (antihistaminice, antibiotice).
Bolnavii psihici sunt tentaţi în mod reflex să consume frecvent glucide ca urmare a efectului sedativ indus prin secreţia crescută de serotonină, ceea ce creşte însă şi riscul la carie pe fondul de hiposialie indus de medicaţia psihotropă.
Imigranţii din ţările subdezvoltate, fund nevoiţi să-şi modifice alimentaţia tradiţională (alcătuită preponderent din polizaharide complexe), prin proteine, acizi graşi saturaţi şi hidrocarbonate rafinate, ca şi prin consumul frecvent sub forma de gustări al unor noi tipuri de alimente preparate industrial.
Rolul carioprotector al alimentelor
Prin anumiţi constituienţi chimici, alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducând riscul la carie.
Fosfaţii, prezenţi natural mai ales în făina din cerealele nerafinate, pot fi adăugaţi sub forma de fosfat de sodiu 1-3% sau fosfozaharat de calciu în alimente preparate industrial sau în gume de mestecat, dovedind un efect carioprotector eficient.
Utilizarea lor îndelungată prezintă însă anumite dezavantaje cum ar fi ineficienţa acumulării lor în placa bacteriana, având un clearance salivar mai rapid ca al zahărului, formarea excesivă de tartru şi chiar riscul generării distrofiilor calcare în unele organe interne.
Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:
- substituirea glucidelor din alimentaţie;
- coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care împiedică degradarea lor enzimatică şi scurtează timpul de clearance;
- formarea unei bariere protectoare pentru smalţ;
- modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii;
- efectul antimicrobian al anumitor acizi graşi care inhibă glicoliza în placa bacteriana.
Brânzeturile acţioneză prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum:
- conţinutul în fosfaţi de calciu;
- capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor;
- efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină;
- stimularea secreţiei salivare care scurtează timpul de clearance al zahărului, tamponează aciditatea şi reduce numărul microorganismelor odontopatogene.
Laptele, în pofida conţinutului în lactoză (6-9% la om, 4% în laptele de vacă), fermentată de placa bacteriana, are efect carioprotector prin cazeină, calciu şi fosfaţi.
Diverse oligoelemente, inclusiv fluorul, pot minimaliza cariogenicitatea glucidelor prin acţiunea antimicrobiană sau de substituire a substratului nutritiv al microorganismelor odontopatogene.
Diverse produse alimentare cu oarecare efect carioprotector dovedit la animale, cum ar fi cacaoa (din ciocolată) sau glicirrizina (din lemnul dulce).
Acest site este deţinut, administrat şi menţinut de Velcu Elena, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent menţionat mai înainte este singurul responsabil de conţinutul acestui site, iar Reţeaua CaliVita® International şi entităţile sale operatoare nu au nicio responsabilitate cu privire la acest site.
2009 © calivitavelcu.ro - Site supus drepturilor de autor
