Calivita 

 

 

 

 

Tratament Naturist Cancer Piele

 

    Produse naturale Calivita recomandate in cancer de piele:

     

    Despre Cancerul de Piele

    Cancerul de piele este cel mai frecvent cancer uman. Se estimează că anual apar peste un milion de cazuri noi. Procentele anuale ale tuturor formelor de cancer de piele cresc anual, reprezentând o preocupare publică în creştere. S-a estimat de asemenea că aproximativ jumătate dintre toţi americanii care trăiesc pana la vârsta de 65 ani vor dezvolta cel puţin o dată cancer de piele.
    Cel mai frecvent semn de îngrijorare al cancerului de piele îl reprezintă schimbarea aspectului pielii, precum o nouă excrescenţă sau o inflamaţie care nu se vindecă.
    Termenul „cancer de piele” se referă la trei afecţiuni distincte. De la cea mai slabă la cea mai periculoasă, acestea sunt:

    • Carcinomul bazo-celular (sau epiteliomul carcinom al celulei de bază)
    • Carcinomul celular scuamos (primul stadiu care se cheamă cheratoza actinică)
    • Melanomul

     

    Cele mai frecvente două forme de cancer la piele sunt carcinomul bazo-celular şi carcinomul celular scuamos. La acestea două se face referire prin cancerul de piele non-melanom.
    Melanomul este în general cea mai serioasă formă de cancer de piele deoarece tinde să se răspândească (metastazeze) rapid în corp. Cancerul de piele este de asemenea cunoscut ca neoplazia pielii. Acest articol va discuta cele două tipuri de cancer de piele non-melanom.

    Carcinomul bazo-celular

    Ce este carcinomul celulei de bază?
    Carcinomul celulei de bază constituie cea mai frecventă formă de cancer de piele şi reprezintă peste 90 % dintre cazurile de cancer la piele din SUA. Aceste cancere nu se răspândesc (metastazează) aproape niciodată la alte părţi ale corpului. Acestea pot totuşi produce afecţiuni prin creşterea şi invadarea ţesutului înconjurător.

    Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea carcinomului bazo-celular?

    Pielea de culoare deschisă, expunerea la soare şi vârsta reprezintă toţi factorii importanţi în dezvoltarea carcinoamelor bazo-celulare. Persoanele care au pielea curată şi sunt mai în vârstă prezintă şanse mai mari să facă carcinomul bazo-celular. Totuşi aproximativ 20 % dintre aceste cancere de piele apar în zone care nu sunt expuse la soare, cum ar fi pieptul, spatele, braţele, picioarele şi scalpul. Totuşi, faţa rămâne cea mai obişnuită locaţie pentru leziunile celulei de bază. Slăbirea sistemului imunitar, fie din cauza bolii fie a medicamentelor, poate de asemenea să stimuleze dezvoltarea carcinomului bazo-celular. Alţi factori de risc cuprind:

    • Expunerea la soare. Există dovada că spre deosebire de carcinomul celular scuamos, carcinomul bazo-celular nu este stimulat de expunerea cumulată la soare ci de expunerea intermitentă la soare, precum cea realizată în timpul vacanţelor, mai ales în tinereţe. Conform Institutelor Naţionale de Sănătate din SUA, radiaţiile ultraviolete (UV) de la soare constituie principala cauză a cancerului de piele. Riscul dezvoltării cancerului de piele este de asemenea influenţat de regiunea în care trăieşte o persoană. Persoanele care trăiesc în zone care primesc niveluri ridicate de radiaţie UV de la soare sunt mai predispuse să dezvolte cancer de piele. În Statele Unite de exemplu, cancerul de piele este mai frecvent în Texas decât este în Minnesota, unde soarele nu este atât de puternic. În lume, cele mai mari incidenţe ale cancerului de piele se găsesc în Africa de Sud şi Australia, care sunt zone ce primesc cantităţi mari de radiaţie UV;
    • Vârsta. Majoritatea cancerelor de piele apar după vârsta de 50 ani, însă efectele dăunătoare ale soarelui încep la o vârstă timpurie. De aceea, protecţia ar trebui să înceapă din copilărie, în scopul prevenirii cancerului la piele mai târziu în viaţă;
    • Expunerea la radiaţia ultravioletă în cabine de bronzare. Cabinele de bronzare sunt foarte populare, mai ales în rândul adolescenţilor, iar acestea permit chiar şi persoanelor care trăiesc în climate reci să-şi radieze pielea pe parcursul anului;
    • Radierea terapeutică, precum cea administrată pentru tratarea altor forme de cancer.

    Cum arată carcinomul bazo-celular?


    Un carcinom bazo-celular începe de regulă ca o protuberanţă mică, în formă de boltă şi de multe ori este acoperită cu vase de sânge mici, superficiale. Textura unei astfel de pete este de multe ori strălucitoare şi translucidă, câteodată făcându-se referire la ea prin termenul „mărgăritar”. De multe ori este dificil de diferenţiat un carcinom bazo-celular de o creştere benignă precum o aluniţă de culoarea pielii fără efectuarea unei biopsii. Anumite carcinoame bazo-celulare conţin pigment melaninic făcându-le să pară mai de grabă întunecate decât strălucitoare.
    Carcinoamele bazo-celulare superficiale cresc încet, fiind nevoie de luni sau chiar ani ca să fie voluminoase. Deşi răspândirea la alte părţi ale corpului (metastaza) este foarte rară, un carcinom bazo-celular poate deteriora şi desfigura ochiul, urechea sau nasul, dacă creşte în apropierea acestora.
    Cum este diagnosticat carcinomul bazo-celular?
    Pentru a pune un diagnostic corespunzător, în general, medicii îndepărtează parţial sau total excrescenţa prin realizarea unei biopsii. Acest lucru implică de obicei prelevarea unei probe prin injectarea unui anestezic local şi răzuirea unei mici părţi din piele. La această metodă se face referire prin termenul biopsie rasă. Pielea prelevată este apoi examinată la un microscop pentru a căuta celulele canceroase.
    Cum se tratează carcinomul bazo-celular?
    Există multe metode de a trata cu succes un carcinom bazo-celular cu o şansă bună de reuşită de 90 % sau mai mult. Scopul principal al medicului este de a elimina sau distruge pe cât posibil cancerul la fel de mic precum o cicatrice. Pentru a planifica cel mai bun tratament pentru fiecare pacient, medicul ia în considerare localizarea şi dimensiunea cancerului, riscul de cicatrizare, şi vârsta persoanei, starea generală de sănătate, precum şi istoricul medical.
    Metode utilizate pentru a trata carcinoame bazo-celulare includ:

    • Raclarea şi deshidratarea: Dermatologii prefera de multe ori această metodă, care constă în chiuretarea carcinomului bazo-celular, folosind un instrument în formă de lingură numit chiuretă. Deshidratarea este aplicarea suplimentară a unui curent electric pentru a controla sângerarea şi a ucide celulele canceroase rămase. Pielea se vindecă fără copci. Această tehnică este cea mai potrivită pentru cancerele mici din zonele neesenţiale, cum ar fi trunchiul şi extremităţile;
    • Excizia chirurgicală: tumora este extirpată şi cusută;
    • Radioterapia: Medicii folosesc adesea tratamente cu radiaţii pentru cancerul de piele care apare în zone care sunt dificil de tratat cu o intervenţie chirurgicală. Obţinerea unui rezultat cosmetic bun implică, în general, multe sesiuni de tratament, probabil 25 – 30;
    • Criochirurgia: Unii medici instruiţi în această tehnică obţine rezultate bune prin îngheţarea carcinoamelor bazo-celulare. De obicei, azotul lichid este aplicat pentru sporirea îngheţării şi distrugerii celulelor anormale;
    • Chirurgia micrografică Mohs: Denumită după exploratorul său, Dr. Frederic Mohs, această tehnică de eliminare a cancerului de piele este mai bine denumită "excizie controlată microscopic." Chirurgul îndepărtează meticulos o mică bucată din tumoră şi o examinează la microscop în timpul intervenţiei chirurgicale. Această secvenţă de tăiere şi examinare microscopică se repetă într-un mod minuţios, astfel încât carcinomul bazo-celular poate fi cartat şi scos fără a fi nevoie să se estimeze sau să se ghicească lăţimea şi adâncimea leziunii. Această metodă elimină cât mai puţin posibil din ţesutul normal sănătos. Rata de vindecare este foarte mare, de peste 98 %. Chirurgia micrografică Mohs este preferată pentru carcinoame bazo-celulare mari, cele care reapar după tratamentul anterior, sau leziuni care afectează părţi ale corpului unde, experienţa arată că recidivarea este frecventă după tratamentul prin alte metode. Asemenea părţi ale corpului sunt: ​​scalpul, fruntea, urechile şi ungherele nasului. În cazurile în care cantităţi mari de ţesut trebuie să fie eliminate, câteodată, chirurgia Mohs dă rezultate împreună cu o operaţie plastică (reconstructivă) pentru a obţine aspectul postoperatoriu cel mai bun posibil;
    • Terapia medicală folosind creme care atacă celulele canceroase (5-Fluorouracil - 5-FU, Efudex, Fluoroplex) sau care stimulează sistemul imunitar (imiquimod [Aldara]). Acestea sunt aplicate de mai multe ori pe săptămână, timp de câteva săptămâni. Ele produc rapid inflamaţie şi iritare. Avantajele acestei metode sunt că se evită o intervenţie chirurgicală, permite pacientului să efectueze tratamentul la domiciliu, şi poate da un rezultat cosmetic mai bun. Dezavantajele includ disconfort, care poate fi sever, şi un procent mai mic de vindecare, ceea ce face tratamentul medical nepotrivit pentru tratarea majorităţii cancerelor de piele de pe faţă.

    Cum se previne carcinomul bazo-celular?


    Evitarea expunerii la soare la persoanele sensibile este cel mai bun mod de a reduce riscul pentru toate tipurile de cancer de piele. Supravegherea periodică a persoanelor sensibile, atât prin auto-examinare cât şi prin examene fizice regulate, este, de asemenea, o idee bună pentru persoanele cu risc mai mare. Oamenii care au avut deja orice formă de cancer de piele ar trebui să facă controale medicale regulate.
    Tehnicile obişnuite de prevenire includ

    • Limitarea expunerii recreative la soare;
    • Evitarea expunerii neprotejate la soare în timpul perioadelor de vârf a radiaţiilor (orele din jurul prânzului);
    • Purtarea pălăriilor cu boruri largi şi a îmbrăcămintei de protecţie bine-ţesute în timpul ieşirii afară în soare;
    • Folosirea în mod regulat a unei protecţii solare impermeabile sau rezistentă la apă, cu protecţie împotriva UVA şi SPF 30 sau mai mare;
    • Efectuarea de controale regulate şi aducerea în atenţia medicului a oricărei leziuni cu aspect suspect sau în schimbare; şi
    • Evitarea utilizării paturilor de bronzare şi utilizarea unei creme ecran cu un SPF de 30 şi protecţie împotriva UVA (unde lungi de lumina ultravioletă). Mulţi oameni obişnuiesc să-şi facă un bronz artificial înainte de a pleca într-o vacanţă însorită, pentru că doresc să capete un "strat de bază", pentru a preveni arsurile solare. Chiar şi cei care se pot bronza, au protecţie doar până la nivelul SPF 6, în timp ce nivelul dorit este un SPF de 30. Cei care fac doar pistrui, au protecţie puţină sau deloc la tentativele de a se bronza, ei doar amplifică leziunile de la soare. Protecţia solară trebuie aplicate generozitate şi reaplicată o dată la două-trei ore, mai ales după înot sau după activitate fizică, care stimulează transpiraţia, care poate slăbi chiar şi produsele de protecţie solară etichetate ca "rezistente la apă".

    Carcinomul celular scuamos

    Ce este carcinomul celular scuamos?
    Carcinomul cu celule scuamoase este cancerul care începe în celulele scuamoase, care sunt celulele subţiri, plate care arata la microscop ca solzii de peşte. Cuvântul scuamos a venit de la latinul squama, însemnând "crustă de peşte sau şarpe", din cauza aspectului celulelor.
    Celulele scuamoase se găsesc în ţesutul care formează suprafaţa pielii, mucoasei organelor cavitare ale corpului, precum şi pasajele din canalele respirator şi digestiv. Astfel, carcinoamele celulelor scuamoase pot apărea de fapt, în oricare din aceste ţesuturi.
    Carcinomul celulelor scuamoase ale pielii se produce aproximativ la un sfert din incidenţa carcinomului bazo-celular. Pielea de culoare deschisă şi un istoric de expunere la soare sunt chiar mai importante în predispoziţia la acest tip de cancer decât în cazul carcinomului bazo-celular. Bărbaţii sunt afectaţi mai frecvent decât femeile. Tipurile de îmbrăcăminte şi coafura pot juca un rol. Femeile, ale căror păr, în general, le acoperă urechile, dezvoltă carcinoame cu celule scuamoase mult mai rar în această zonă decât bărbaţii.
    Cea mai veche formă de carcinom cu celule scuamoase se numeşte cheratoză actinică (sau solară). Cheratozele actinice apar ca umflături brute, roşii pe scalp, faţă, urechi, şi dosul mâinilor. Apar frecvent pe fondul pielii deteriorate, marmorate de soare. Ele pot fi destul de inflamate şi moi, proporţional cu aspectul lor. La un pacient cu cheratoză actinică, procentul la care o astfel de cheratoză poate invada mai profund pielea pentru a deveni un carcinom complet dezvoltat cu celule scuamoase este estimat a fi în intervalul de 10 % - 20 % după 10 de ani, deşi poate dura mai puţin. O cheratoză actinică, care devine mai groasă şi mai moale ridică îngrijorarea că ar putea s-ar putea transforma într-un carcinom invaziv cu celule scuamoase.
    O formă cu creştere rapidă de carcinom cu celule scuamoase care formează o movilă cu un crater central este numită cheratoacantom. În timp ce unii considera că acesta nu este un cancer adevărat, ci o afecţiune care se autoîntreţine, cei mai mulţi patologi consideră a fi o formă de cancer cu celule scuamoase şi medicii îl tratează în consecinţă.
    Alte forme de carcinom cu celule scuamoase, care încă nu au invadat mai adânc în piele includ

    • Cheilita actinică, care implică buza inferioară cu roşeaţă şi crustă, şi estomparea graniţei dintre buză şi pielea din jur;
    • Boala lui Bowen, uneori menţionată ca carcinomul cu celule scuamoase localizat. (Cuvintele latine in situ se referă la prezenţa cancerului doar în epiderma superficială, fără o implicare mai profundă), boala lui Bowen apare ca petice solzoase pe regiuni ale trunchiului şi extremităţilor expuse la soare; şi
    • Papulosis Bowenoid: Acestea sunt negi genitali care la microscop arată ca boala lui Bowen, dar se comportă ca negii, nu ca forme de cancer.

    Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea carcinomului cu celule scuamoase?
    Singurul factor cel mai important în producerea de carcinoame cu celule scuamoase este expunerea la soare. Multe astfel de creşteri se pot dezvolta de la pete pre canceroase, numite cheratoze actinice sau solare. Aceste leziuni apar după ani de leziuni soare pe părţi ale corpului, cum ar fi fruntea şi obrajii, precum şi dosul mâinilor. Leziunile solare necesită mulţi ani pentru a promova cancerul de piele. Prin urmare, este obişnuit pentru persoanele care au încetat să mai fie "închinători la soare", în jurul vârstei de 20 de ani, să dezvolte pete pre canceroase sau canceroase decenii mai târziu.
    Mai mulţi factori, mai degrabă neobişnuiţi pot predispune la carcinom cu celule scuamoase. Acestea includ expunerea la arsenic, hidrocarburi, căldură, sau raze X. Unele carcinoame cu celule scuamoase apar în ţesutul cicatricial. Suprimarea sistemului imunitar prin infecţie sau droguri poate stimula, de asemenea, astfel de creşteri. Unele tulpini de PVU (papilomavirus uman responsabil pentru producerea negilor genitali) pot stimula dezvoltarea carcinomului cu celule scuamoase în regiunea ano-genitală.
    Poate carcinomul cu celule scuamoase al pielii să se răspândească (metastazeze)?
    Da. Spre deosebire de carcinoamele bazo-celulare, carcinoamele cu celule scuamoase pot metastaza, sau extinde în alte părţi ale corpului. Aceste tumori, de obicei, încep ca noduli fermi, de culoarea pielii sau de culoare roşie. Cancerele cu celule scuamoase care se dezvoltă în cheratozele solare sau pe pielea deteriorată de soare, se vindecă mai uşor şi metastazează mai rar decât cele care se dezvolta în cicatricele traumatice sau de radiaţii. O locaţie predispusă în mod special la răspândirea metastatică este buza inferioară. Un diagnostic corect în această locaţie este, prin urmare, deosebit de important.


    Cum este diagnosticat carcinomul cu celule scuamoase?


    Ca şi în cazul carcinomului bazo-celular, de obicei, medicii efectuează o biopsie pentru a face un diagnostic corect. Aceasta presupune prelevarea unei probe prin injectarea de anestezie locală şi decuparea unei mici bucăţi de piele folosind o lamă perforatoare circulară. De obicei, la metoda utilizată se face referire cu termenul biopsie perforată. Pielea îndepărtată este apoi examinată la microscop pentru a verifica celulele canceroase.
    Cum se tratează carcinomul cu celule scuamoase?
    Tehnicile pentru tratarea carcinomului scuamos sunt similare cu cele pentru carcinomul bazo-celular (pentru descrieri detaliate, a se vedea mai sus, la tratamentul carcinomului bazo-celular):

    • Chiuretaj şi deshidratare: Dermatologii preferă de multe ori această metodă, care constă în raclarea carcinomului bazo-celular, folosind un instrument în formă de lingură numit chiuretă. Deshidratarea reprezintă aplicarea suplimentară a unui curent electric pentru a controla sângerarea şi a ucide celulele canceroase rămase. Pielea se vindecă fără suturare. Această tehnică este cea mai potrivită pentru cancerele mici din zonele neesenţiale, cum ar fi trunchiul şi extremităţile;
    • Excizia chirurgicală: tumora este tăiată şi cusută;
    • Radioterapia: Medicii folosesc frecvent tratamente cu radiaţii pentru cancerul de piele care apare în zone care sunt dificil de tratat cu o intervenţie chirurgicală. Obţinerea unui rezultat cosmetic bun implică, în general, multe sesiuni de tratament, probabil 25 – 30;
    • Criochirurgia: Unii medici instruiţi în această tehnică obţin rezultate bune prin congelarea carcinoamelor cu celule bazale. De obicei, azotul lichid este aplicat pe excrescenţă pentru a îngheţa şi distruge celulele anormale;
    • Chirurgia micrografică Mohs: Denumită după exploratorul său, Dr. Frederic Mohs, această tehnică de eliminare a cancerului de piele este mai bine denumită "excizie controlată microscopic." Chirurgul îndepărtează meticulos o mică bucată din tumoră şi o examinează la microscop în timpul intervenţiei chirurgicale. Această secvenţă de tăiere şi examinare microscopică se repetă într-un mod minuţios, astfel încât carcinomul bazo-celular poate fi cartat şi scos fără a fi nevoie să se estimeze sau să se ghicească lăţimea şi adâncimea leziunii. Această metodă elimină cât mai puţin posibil din ţesutul normal sănătos. Rata de vindecare este foarte mare, de peste 98 %. Chirurgia micrografică Mohs este preferată pentru carcinoame bazo-celulare mari, cele care reapar după tratamentul anterior, sau leziuni care afectează părţi ale corpului unde, experienţa arată că recidivarea este frecventă după tratamentul prin alte metode. Asemenea părţi ale corpului sunt: ​​scalpul, fruntea, urechile şi ungherele nasului. În cazurile în care cantităţi mari de ţesut trebuie să fie eliminate, câteodată, chirurgia Mohs dă rezultate împreună cu o operaţie plastică (reconstructivă) pentru a obţine aspectul postoperatoriu cel mai bun posibil;
    • Terapia medicală folosind creme care atacă celulele canceroase (5-Fluorouracil - 5-FU, Efudex, Fluoroplex) sau care stimulează sistemul imunitar (imiquimod [Aldara]). Acestea sunt aplicate de mai multe ori pe săptămână, timp de câteva săptămâni. Ele produc rapid inflamaţie şi iritare. Avantajele acestei metode sunt că se evită o intervenţie chirurgicală, permite pacientului să efectueze tratamentul la domiciliu, şi poate da un rezultat cosmetic mai bun. Dezavantajele includ disconfort, care poate fi sever, şi un procent mai mic de vindecare, ceea ce face tratamentul medical nepotrivit pentru tratarea majorităţii cancerelor de piele de pe faţă.

    Posibilitatea metastazei impune în mod special diagnosticarea carcinoamelor cu celule scuamoase din timp şi tratarea lor corespunzătoare.
    Cum este prevenit carcinomul cu celule scuamoase?

    Chiar mai mult decât în cazul carcinomului bazo-celular, principiile cheie ale prevenirii sunt minimizarea expunerii la soare şi efectuarea de controale regulate.
    Tehnicile preventive de bun-simţ sunt aceleaşi ca pentru carcinomul bazo-celular şi includ:

    • Limitarea expunerii la soare în scop recreativ;
    • Evitarea expunerii neprotejate la soare în timpul perioadelor de vârf ale radiaţiilor (orele din jurul prânzului);
    • Purtarea pălăriilor cu boruri largi şi a îmbrăcămintei de protecţie bine-ţesute în timpul şederii în aer liber, în soare;
    • Folosirea în mod regulat a protecţiei solare impermeabilă sau rezistentă la apă, cu protecţie împotriva UVA şi SPF 30 sau mai mare;
    • Efectuarea de controale regulate şi aducerea la cunoştinţa medicului a oricărei leziuni sau schimbări cu aspect suspect; şi
    • Evitarea utilizării saltelelor de bronzare şi utilizarea unei creme ecran cu SPF 30 şi protecţie împotriva UVA (unde lungi de lumina ultravioletă). Mulţi oameni obişnuiesc să-şi facă un bronz artificial înainte de a pleca într-o vacanţă însorită, pentru că doresc să capete un "strat de bază", pentru a preveni arsurile solare. Chiar şi cei care se pot bronza, au protecţie doar până la nivelul SPF 6, în timp ce nivelul dorit este un SPF de 30. Cei care fac doar pistrui, au protecţie puţină sau deloc la tentativele de a se bronza, ei doar amplifică leziunile de la soare. Protecţia solară trebuie aplicate generozitate şi reaplicată o dată la două-trei ore, mai ales după înot sau după activitate fizică, care stimulează transpiraţia, care poate slăbi chiar şi produsele de protecţie solară etichetate ca "rezistente la apă".

    Cum rămâne cu îngrijirea cancerului de piele?
    Cancerul de piele are un prognostic, sau rezultat, mai bun decât cele mai multe alte tipuri de cancer. Acesta este, în general, curabil. Chiar dacă cele mai multe tipuri de cancer de piele se vindecă, oamenii care au fost trataţi pentru cancer de piele prezintă un risc mai mare decât media de a dezvolta un alt cancer de piele. Acesta este motivul pentru care este atât de important pentru pacienţi să continue să se examineze în mod regulat, să meargă la medic pentru controale regulate, şi să urmeze instrucţiunile medicului cu privire la modul de a reduce riscul de recidivare a cancerului de piele.


    Ce ziceţi de vitamina D şi cancer?


    Unele rapoarte recente sugerează că folosirea de vitamina D la expunerea la soare poate preveni apariţia şi răspândirea cancerului, atât la organele interne cât şi la piele. În ciuda controverselor ocazionale din jurul acestor studii, implicaţiile acestora sunt destul de simple. Chiar şi acei medici care recomandă soarele pentru vitamina D sugerează doar 15 minute de câteva ori pe săptămână. Pentru majoritatea oamenilor, mai ales cei care au locuri de muncă de zi sau trăiesc în climate mai reci, urmarea acestui sfat nu este de natură să conducă la un risc semnificativ mai mare de cancer de piele. Nici o autoritate competentă nu sugerează că, pentru a stimula vitamina D, oamenii ar trebui să facă plajă sau să meargă la saloanele de bronzat.


    Cancerul de piele pe scurt

    • Există trei tipuri principale de cancer de piele: carcinomul bazo-celular, carcinomul cu celule scuamoase (cancere ne melanomice de piele) şi melanom;
    • Cancerul de piele este cea mai frecventă formă de cancer la om;
    • Lumina ultravioletă, care este în lumina soarelui, este cauza principala a cancerului de piele;
    • Cel mai frecvent semn de avertizare al cancerului de piele este o schimbare în aspectul pielii, cum ar fi o nouă creştere sau o rană care nu se vindecă. Modificările inexplicabile în aspectul pielii care durează mai mult de două săptămâni ar trebui să fie evaluate de către un medic;
    • Cancerul de piele ne melanomic este, în general, curabil. Procentul de vindecare pentru cancerul de piele ne melanomic ar putea fi de 100 % în cazul în care aceste leziuni au fost aduse în atenţia unui medic înainte de a fi avut şansa să se răspândească;
    • Tratamentul cancerului de piele ne melanomic depinde de tipul şi locaţia cancerului de piele, riscul de cicatrizare, precum şi de vârsta şi de sănătatea pacientului. Metodele utilizate includ chiuretajul şi deshidratarea, excizia chirurgicală, crioterapia, radiaţiile şi chirurgia micrografică Mohs;
    • Evitarea expunerii la soare a persoanelor sensibile este cel mai bun mod de a reduce riscul pentru toate tipurile de cancer de piele. Supravegherea periodică a persoanelor sensibile, atât prin auto-examinare cât şi prin examinarea fizică regulată, este, de asemenea, o idee bună pentru persoanele aflate la risc mai mare. Persoanele care au avut deja orice formă de cancer de piele ar trebui să facă controale medicale regulate.

     

     

 

 

Apasă aici pentru a merge în partea de sus a paginii

Acest site este deţinut, administrat şi menţinut de Velcu Elena, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent menţionat mai înainte este singurul responsabil de conţinutul acestui site, iar Reţeaua CaliVita® International şi entităţile sale operatoare nu au nicio responsabilitate cu privire la acest site.

2009 © calivitavelcu.ro