Calivita 

 

 

 

 

 

 

 

Ce este Osteopenia?

 

    Definitie Osteopenie

    Osteopenia este o afecţiune caracterizată prin scăderea densităţii osoase, ceea ce duce la slăbirea oaselor şi un risc crescut de rupere a oaselor (fracturi).

    Osteopenia şi osteoporoza sunt afecţiuni înrudite.

    Totuşi, la osteopenie pierderea de masă osoasă nu este la fel de severă ca în osteoporoză.

    Asta înseamnă că cineva cu osteopenie este mult mai predispus la fracturi osoase decât cineva cu o densitate osoasă normală, dar este mai puţin probabil să-şi fractureze un os decât cineva cu osteoporoză.

    Osteomalacia, osteomielita şi osteoartrita sunt afecţiuni diferite, care sunt frecvent confundate cu osteopenia, deoarece acestea suna similare.

    Osteomalacia este o tulburare de mineralizare a osului nou format, care determină ca oasele să fie mai slabe şi mai predispuse la fracturi.

    Există mai multe cauze ale osteomalaciei, inclusiv deficitul de vitamina D şi nivelurile scăzute de fosfat din sânge.

    Osteomielita este infecţia osoasă. Osteoartrita este inflamaţia articulară caracterizată prin pierderea cartilajului şi este cel mai frecvent tip de artrită. Osteoartrita nu produce osteopenie, osteoporoză sau o scădere a densităţii minerale osoase.

    Care sunt cauzele osteopeniei?

    Osteopenia are cauze multiple.

    Cauzele frecvente includ:

    · genetica (predispoziţia familială pentru osteopenie sau osteoporoză, precum şi alte tulburări genetice);
    · cauze hormonale, inclusiv estrogen scăzut (cum ar fi la femei după menopauză) sau de testosteron;
    · fumatul;
    · excesul de alcool;
    · scheletul subţire;
    · imobilitatea;
    · anumite medicamente (cum ar fi corticosteroizii, inclusiv prednison) şi medicamentele antigripale;
    · sindromul de malabsorbţie din cauza afecţiunilor (cum ar fi canalul celiac);
    · şi inflamaţia cronică cauzată de afecţiunile medicale (cum ar fi artrita reumatoidă).

    Care sunt simptomele şi semnele osteopenie?

    Osteopenia nu provoacă durere cu excepţia cazului în care un os este rupt (fisurat). Interesant, fracturile la pacienţii cu osteopenie nu provoacă întotdeauna durere. Osteopenia sau osteoporoza pot fi prezente cu mai mulţi ani înainte de diagnosticare.

    Fracturile osoase multiple din cauza osteopeniei sau osteoporozei, cum ar fi o fractură de şold sau fracturi vertebrale (fracturi de os la nivelul coloanei vertebrale), sunt foarte dureroase.

    Cu toate acestea, unele fracturi, mai ales fracturi vertebrale (fracturi ale blocurilor de construcţie osoasă ale coloanei vertebrale), pot fi nedureroase şi, prin urmare, osteopenia sau osteoporoza pot exista nediagnosticate de ani de zile.

    Cât de răspândită este osteopenia?

    Osteopenia afectează un procent estimat de 34 milioane de persoane din Statele Unite. Aproximativ 80 % dintre cei afectaţi sunt femei. Cu toate acestea, bărbaţii de asemenea, pot fi afectaţi de osteopenie şi osteoporoză şi ar trebui să fie, de asemenea, evaluaţi pentru aceste afecţiuni osoase atunci când acestea sunt considerate a fi la risc.

    De ce este importantă osteopenia?

    Osteopenia este importantă, deoarece aceasta poate provoca fracturi osoase. Persoanele cu osteopenie nu sunt la fel de susceptibile de a-şi fractura un os ca şi cele cu osteoporoză, cu toate acestea, deoarece există mai mulţi oameni cu osteopenie decât cu osteoporoză, pacienţii cu osteopenie înregistrează un număr mare de pacienţi care şi-au fracturat un os.

    Cu alte cuvinte, în timp ce osteoporoza osoasă indică faptul că este mult mai predispusă la fracturi şi persoanele cu osteoporoză au un risc mai mare de fracturi decât cele cu osteopenie, însă, din cauza numărului mult mai mare de persoane cu osteopenie, în total există un număr mai mare de fracturi la aceste persoane.

    Aproximativ 50 % din femeile caucaziene îşi vor fractura un os în timpul vieţii. Fracturile osoase din cauza osteopeniei şi osteoporozei sunt importante, deoarece ele pot fi foarte dureroase, deşi unele fracturi ale coloanei (vertebrale) sunt nedureroase.

    În plus faţă de durere, fracturile de şold reprezintă o problemă gravă, deoarece acestea necesită remedii chirurgicale. De asemenea, până la 30 % dintre pacienţi necesită asistenţă medicală pe termen lung, de îngrijire la domiciliu, după o fractură de şold.

    Fracturile, în special la persoanele în vârstă, sunt asociate cu o creştere a mortalităţii generale (rata de deces). Aproximativ 20 % din oameni mor din cauza fracturii de sold în anul următor, din cauza complicaţiilor, inclusiv formarea cheagurilor de sânge legate de imobilitate, pneumonie, şi multe alte motive.

    Costul total pentru sistemul de sănătate din SUA pentru fracturi osoase datorate osteopeniei şi osteoporozei a fost estimat la 17 miliarde dolari în 2005. Datorită îmbătrânirii populaţiei, numărul de fracturi de şold, precum şi costurile aferente, s-ar putea dubla sau tripla până în 2040.


    Cand ar trebui să consultaţi medicul pentru osteopenie?

    Oricine care a fost diagnosticat cu osteopenie ar trebui să pună în aplicare schimbarea stilului de viaţă şi să discute cu medicul, dacă ar trebui să ia suplimente de calciu şi vitamina D şi pentru a primi, eventual, medicamente pe bază de prescripţie medicală pentru starea lor.

    Cum este diagnosticată osteopenia?

    Osteopenia este diagnosticată cu ajutorul măsurătorilor de densitate minerală osoasă (DMO). Testul recomandat de Fundaţia Naţională de Osteoporoză pentru măsurarea DMO este absorbţiometria energiei duale cu raze X sau scanarea DXA (cunoscută anterior ca scanarea DEXA).

    O scanare DXA măsoară DMO la nivelul şoldului, coloanei vertebrale şi, uneori, încheieturii mâinii. Aceste locaţii sunt alese, deoarece acestea sunt locaţiile frecvente ale fracturii de oase. DXA este un predictor foarte precis al riscului de fracturi viitoare.

    Scanarea DXA oferă două rezultate: "scorul T" şi "scorul Z". Scorul Z compară DMO pacientului cu media unei persoane de aceeaşi vârstă şi sex. Scorul T compară BMD la o persoană sănătoasă de 30 de ani şi acelaşi sex. Aceste scoruri sunt măsurate în deviaţii standard peste sau sub valoarea normală.

    De exemplu, dacă un scor T este -1,0, acest lucru indică o DMO, care este 1,0 deviaţii standard mai jos decât o persoană sănătoasă de 30 de ani şi acelaşi sex. Cu alte cuvinte, cu cât densitatea minerală osoasă este mai mică, cu atât mai mic este scorul T sau scorul Z şi mai mare este riscul de fracturi. Riscul de fractură se dublează cu fiecare abatere standard sub normal. Deci, cineva cu un scor T de -2,0 are un risc de aproximativ două ori mai crescut de fracturi, comparativ cu cineva cu un scor T de -1,0.

    Scorurile T sunt folosite pentru a diagnostica osteopenia şi osteoporoza; cei între -1,0 şi -2,5 indică osteopenie, iar scorurile mai mici decât T -2,5 indică osteoporoză.

    Dar este important să realizăm că scorurile T nu sunt singura indicaţie a osteoporozei: dacă cineva are o fractură osoasă, fără traume, atunci au osteoporoză prin definiţie, indiferent de scorul T. Aceşti pacienţi trebuie să fie trataţi ca şi cum au osteoporoză, chiar dacă scorul lor T este normal sau în intervalul osteopeniei.

    Alte teste utilizate pentru a măsura densitatea osoasă includ absorbţiometria energiei duale periferice cu raze X (pDXA), tomografia computerizată cantitativă (QCT), QCT periferică (pQCT), şi densitometria cantitativă cu ultrasunete (QUS).

    Uneori, o radiografie de rutină dezvăluie osteopenia difuză (osteopenia în toate oasele vizualizate prin raze X) sau osteopenia unei anumite locaţii, cum ar fi osteopenia spinării. Osteopenia periarticulară este o indicaţie a inflamaţiei unei anumite articulaţii.

    Acest lucru poate fi văzut în afecţiuni cum ar fi artrita reumatoidă şi nu indică neapărat un DMO scăzut de-a lungul scheletului osos. În timp ce Razele X de rutină pot sugera scăderea densităţii minerale osoase, scanare DXA este mult mai precisă în diagnosticarea osteopeniei şi osteoporozei.


    Cine ar trebui să fie testat pentru osteopenie?

    Nu toată lumea trebuie să fie testată pentru o scădere a densităţii minerale osoase (osteopenie sau osteoporoză). Medicul poate determina dacă ar trebui să fie testate.

    Fundaţia Naţională de Osteoporoză recomandă următoarele grupuri de persoane testate pentru osteopenie sau osteoporoză:

    · Femeile de 65 de ani şi mai în vârstă şi bărbaţi de 70 de ani şi mai în vârstă;
    · Femeile aflate în postmenopauză şi bărbaţi de 50 – 69 de ani cu risc crescut de osteoporoză;
    · Adulţii care au o fractura de os după 50 de ani;
    · Adulţii cu o afecţiune asociată cu pierderea de masa osoasă (cum ar fi artrita reumatoidă) sau care iau un medicament care poate provoca pierderea de masa osoasă (cum ar fi steroizii prednison sau de altă natură);
    · Oricine este luat în considerare pentru tratamentul pe bază de prescripţie medicală pentru osteopenie sau osteoporoză;
    · Oricine este tratat de osteoporoză pentru a monitoriza tratamentul.

    Despre Osteopenie Comentat de Sabau Andreea in data de 19.05.2017 . Foarte interesant articolul! Recomand. 5

    Tratament Osteopenie

    Produse Calivita Recomandate: Strong Bones Plus, Strong Bones, Vitamina D Lichida

Apasă aici pentru a merge în partea de sus a paginii

 

Acest site este deţinut, administrat şi menţinut de Velcu Elena, Distribuitor independent al produselor CaliVita® International. Distribuitorul independent menţionat mai înainte este singurul responsabil de conţinutul acestui site, iar Reţeaua CaliVita® International şi entităţile sale operatoare nu au nicio responsabilitate cu privire la acest site.

2014 © calivitavelcu.ro

 

Mergi la Cosul de Cumparaturi